main banner

Condiţii naturale

Relieful

Geografic comuna Vorniceni face parte din Câmpia Moldovei, fiind în zona central-nordică. Teritoriul ei este în Platforma Moldovenească, pe cuvertura sarmaţian-pliocenului, cu structură monoclimală şi roci sedimentare volhiniene formată din argile, marme, nisipuri cu intercalaţii de gresii moi, care au dat un relief de platouri şi coline şi dealuri orientate pe direcţia NV-SE, despărţite de văi largi ale Pâraielor Ibăneasa şi Vorniceasa cu afluenţii lor. Pe aceste argile, marme şi luturi loessoide uneori îndepărtate prin eroziune torenţială, s-au format solurile, relative productive.

În unele locaţii, Pod. Ibăneasa (La Lupu) în luturi loessoide s-au găsit importante urme arheologice ale locuirii străvechi a zonelor acestea. Întregul teritoriu al comunei este afectat de eroziunea torenţială şi fluvială (structural-sculpturală) şi cu relief de acumulare fluvială-deluvială. Versanţii unor dealuri au 6-8 km, fie sunt domoli fie accidentaţi( 500- 900). De reţinut sunt platourile largi, cu soluri mai productive, Ibăneasa, Dealul Crucii, Calitate, Aria Vornicului, Fundoaia, Săvăscu, Puturosu, Ţintirim, Odaie ş.a. Sunt însă şi cueste flanc de vale (coaste, versanţi) puternic degradaţi şi cu soluri slab productive (Pamparău, Coasta Mării, Coasta Velniţei, Humărie, Hârtopu lui Ciocan, Valea Unghiului, Tăuteşti, Sălişte, După Holm, Valea Prisăcii, Fântâna Nichitoaiei, Rugi, Fântâna Vătafului, Faţa Coşarului, Movila Arsă, Coradica, Ţiclău, Dodu Vornicesei) ş.a.

Majoritatea reliefului moşiei Vornicesei este brazdat de numeroase alunecări de teren, de diferite tipuri care fie scot din cultură suprafeţele agricole fie afectează căile de comunicaţie judeţene, locale si chiar Vatra Satului Davidoaia şi o parte a Satului Vorniceni.

În luncile pâraielor Ibăneasa şi Vorniceasa s-au înfiinţat o serie de iazuri, de către Întreprinderea Piscicolă Botoşani, cu scop de pescuit, reducerea variaţiilor de debit, de ameliorare a topoclimatului şi îmblănzirea climatului arid. Pe unele suprafeţe sunt fâneţe şi păşuni mai productive.

Altitudinea medie a colinelor şi dealurilor este de 150-200 m iar satele se afla la 100-200m altitudine.

Clima Comunei Vorniceni este temperat- continentală. Cu nuanţă secetoasă, având 8,40 C, cu un maxim în iulie-august (300 C) şi un minim în ianuarie-februarie de -250 C. Climatul cu nuanţă excesivă oferă totuşi condiţii pentru maturizarea culturilor agricole şi obţinerea producţiilor relativ bune, la hectar (exceptie fac doar unii ani). Îngheţurile târzii de primăvară şi timpurii de toamnă produc pagube. Cantitatea medie de precipitaţii atmosferice este de 549,7l (pe m2) anual, cu medii mai mici în iulie-septembrie şi februarie şi mai mari în mai-iunie şi octombrie. Este nevoie de irigaţii. Dominante sunt vânturile de NV şi N, cele umede de S şi SV. Crivăţul iarna şi vânturile sudice, uscate vara produc mari pierderi culturilor agricole.

Reţeaua de ape este relativ bună, atât pânza freatică dar şi apele curgătoare au un procent ridicat de nitriţi şi nitraţi, care afectează producţiile agricole, de peşte din iazuri dar şi sănătatea populaţiei satelor.

Apele curgătoare sunt pâraiele Ibăneasa (cursul mijlociu şi inferior) şi Vorniceasa, care au ca afluienţi Fundoaia, Pârâul Morii, Glodu Alb, Coradica ş.a. Iazurile de pe Valea Ibănesei au o vechime de peste 50 de ani, unele dintre ele fiind foarte vechi (Iazul Racilor). Au un grad mare de aluvionare (colmatare) şi trebuie curăţate iar apele au un grad mare de turbiditate. Au peste 30 ha. Sunt în principal folosite pentru pescuit în sistem privat crescând crap chinezesc, roşioară, crapul comun.

Vegetaţia Comunei Vorniceni este de stepă şi silvostepă, predominant ierboasă şi cu o mica pădure Pădurea Davidoaia are suprafaţă de 147,4 ha, care se exploatează în regim de crâng având specii de stejar, cireş sălbatic, gorun, paltin, arţar, tei.

Important este că, privind compoziţia floristică este variată, cu multe plante melifere, care permit dezvoltarea albinăritului iar pădurea are vreo 8 specii rare din care 4 descoperite numai aici (steregoaia, omagul galben, tremurătoarea, zmeoaica).

 

Fauna şi solurile nu au o varietate foarte mare. Predomină speciile de stepă (iepurele, rozătoarele, păsările de câmpie şi de apă). Noutatea din ultimii ani, este că pe iazuri s-au adunat peste 100 de lebede albe care au rămas şi iarna ( pentru că a fost climat mai blând).

Solurile sunt relativ productive din categoria molisoluri (cernoziom obişnuit, castaniu), cenuşiu cernoziomurile levigate (spălate) în procent de peste 50% din suprafaţă, solurile de luncă, solonceacurile, lăcoviştile şi vertisolurile, din zonele cu alunecări de teren dau producţii mici de fâneaţă şi păşune. Majoritatea suprafeţelor sunt cultivate cu porumb, grâu, lucernă, ovăz, floarea soarelui, soia; păşunile şi fâneţele, de peste 1300ha, sunt folosite de crescătorii de vite şi oi pentru păşunat.

Meniu

Legaturi

Contor vizitatori

946782
Vizitatori online 26