Condi?ii naturale
Relieful
Geografic comuna Vorniceni face parte din Câmpia Moldovei, fiind în zona central-nordic?. Teritoriul ei este în Platforma Moldoveneasc?, pe cuvertura sarma?ian-pliocenului, cu structur? monoclimal? ?i roci sedimentare volhiniene format? din argile, marme, nisipuri cu intercala?ii de gresii moi, care au dat un relief de platouri ?i coline ?i dealuri orientate pe direc?ia NV-SE, desp?r?ite de v?i largi ale Pâraielor Ib?neasa ?i Vorniceasa cu afluen?ii lor. Pe aceste argile, marme ?i luturi loessoide uneori îndep?rtate prin eroziune toren?ial?, s-au format solurile, relative productive.
În unele loca?ii, Pod. Ib?neasa (La Lupu) în luturi loessoide s-au g?sit importante urme arheologice ale locuirii str?vechi a zonelor acestea. Întregul teritoriu al comunei este afectat de eroziunea toren?ial? ?i fluvial? (structural-sculptural?) ?i cu relief de acumulare fluvial?-deluvial?. Versan?ii unor dealuri au 6-8 km, fie sunt domoli fie accidenta?i( 500- 900). De re?inut sunt platourile largi, cu soluri mai productive, Ib?neasa, Dealul Crucii, Calitate, Aria Vornicului, Fundoaia, S?v?scu, Puturosu, ?intirim, Odaie ?.a. Sunt îns? ?i cueste flanc de vale (coaste, versan?i) puternic degrada?i ?i cu soluri slab productive (Pampar?u, Coasta M?rii, Coasta Velni?ei, Hum?rie, Hârtopu lui Ciocan, Valea Unghiului, T?ute?ti, S?li?te, Dup? Holm, Valea Pris?cii, Fântâna Nichitoaiei, Rugi, Fântâna V?tafului, Fa?a Co?arului, Movila Ars?, Coradica, ?icl?u, Dodu Vornicesei) ?.a.
Majoritatea reliefului mo?iei Vornicesei este brazdat de numeroase alunec?ri de teren, de diferite tipuri care fie scot din cultur? suprafe?ele agricole fie afecteaz? c?ile de comunica?ie jude?ene, locale si chiar Vatra Satului Davidoaia ?i o parte a Satului Vorniceni.
În luncile pâraielor Ib?neasa ?i Vorniceasa s-au înfiin?at o serie de iazuri, de c?tre Întreprinderea Piscicol? Boto?ani, cu scop de pescuit, reducerea varia?iilor de debit, de ameliorare a topoclimatului ?i îmbl?nzirea climatului arid. Pe unele suprafe?e sunt fâne?e ?i p??uni mai productive.
Altitudinea medie a colinelor ?i dealurilor este de 150-200 m iar satele se afla la 100-200m altitudine.
Clima Comunei Vorniceni este temperat- continental?. Cu nuan?? secetoas?, având 8,40 C, cu un maxim în iulie-august (300 C) ?i un minim în ianuarie-februarie de -250 C. Climatul cu nuan?? excesiv? ofer? totu?i condi?ii pentru maturizarea culturilor agricole ?i ob?inerea produc?iilor relativ bune, la hectar (exceptie fac doar unii ani). Înghe?urile târzii de prim?var? ?i timpurii de toamn? produc pagube. Cantitatea medie de precipita?ii atmosferice este de 549,7l (pe m2) anual, cu medii mai mici în iulie-septembrie ?i februarie ?i mai mari în mai-iunie ?i octombrie. Este nevoie de iriga?ii. Dominante sunt vânturile de NV ?i N, cele umede de S ?i SV. Criv??ul iarna ?i vânturile sudice, uscate vara produc mari pierderi culturilor agricole.
Re?eaua de ape este relativ bun?, atât pânza freatic? dar ?i apele curg?toare au un procent ridicat de nitri?i ?i nitra?i, care afecteaz? produc?iile agricole, de pe?te din iazuri dar ?i s?n?tatea popula?iei satelor.
Apele curg?toare sunt pâraiele Ib?neasa (cursul mijlociu ?i inferior) ?i Vorniceasa, care au ca afluien?i Fundoaia, Pârâul Morii, Glodu Alb, Coradica ?.a. Iazurile de pe Valea Ib?nesei au o vechime de peste 50 de ani, unele dintre ele fiind foarte vechi (Iazul Racilor). Au un grad mare de aluvionare (colmatare) ?i trebuie cur??ate iar apele au un grad mare de turbiditate. Au peste 30 ha. Sunt în principal folosite pentru pescuit în sistem privat crescând crap chinezesc, ro?ioar?, crapul comun.
Vegeta?ia Comunei Vorniceni este de step? ?i silvostep?, predominant ierboas? ?i cu o mica p?dure P?durea Davidoaia are suprafa?? de 147,4 ha, care se exploateaz? în regim de crâng având specii de stejar, cire? s?lbatic, gorun, paltin, ar?ar, tei.
Important este c?, privind compozi?ia floristic? este variat?, cu multe plante melifere, care permit dezvoltarea albin?ritului iar p?durea are vreo 8 specii rare din care 4 descoperite numai aici (steregoaia, omagul galben, tremur?toarea, zmeoaica).
Fauna ?i solurile nu au o varietate foarte mare. Predomin? speciile de step? (iepurele, roz?toarele, p?s?rile de câmpie ?i de ap?). Noutatea din ultimii ani, este c? pe iazuri s-au adunat peste 100 de lebede albe care au r?mas ?i iarna ( pentru c? a fost climat mai blând).
Solurile sunt relativ productive din categoria molisoluri (cernoziom obi?nuit, castaniu), cenu?iu cernoziomurile levigate (sp?late) în procent de peste 50% din suprafa??, solurile de lunc?, solonceacurile, l?covi?tile ?i vertisolurile, din zonele cu alunec?ri de teren dau produc?ii mici de fânea?? ?i p??une. Majoritatea suprafe?elor sunt cultivate cu porumb, grâu, lucern?, ov?z, floarea soarelui, soia; p??unile ?i fâne?ele, de peste 1300ha, sunt folosite de cresc?torii de vite ?i oi pentru p??unat.
